- Geografia comunei Dolhești, județul Iași


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

PRIMĂRIA --> Home

Geografia comunei Dolhești, județul Iași

2.3.3 Geografia comunei Dolhești

Microdepresiunea Crasnei, alcătuită din văile Crasnei, Crăsniţei și Văii lui Crăciun, alături de Valea pârâului Cetăţuiei și interfluviile acestora fac parte din Podișul Central Moldovenesc care are în acest sector un relief variat, cu unele porţiuni foarte accidentate (Dealul Raţa, Dealul Tun, Dealul Rusu, Dealul Voinea, Dealul Mălăiești, Dealul Crasnei, Dealul Via Munteanului (cu 397 m), Dealul Chihan și Dealul Chircești (425 m). întreaga regiune este tributară Văii Crasnei care își adună afluenţii până dincolo de Podul Oprii.

Relieful comunei Dolhești este alcătuit din podișuri sculpturale, cu fragmentare sub formă de dealuri cu văi înguste însoţite de versanţi afectaţi de intense procese actuale, în special de alunecări. Este împărţit de Valea Crasnei în două părţi bine individualizate, o parte estică formată din Dealul Crasnei, cu orientare N-S și care prezintă spre vest un versant puternic înclinat spre Valea Crasnei și una vestică formată dintr-o culme principală cu orientare N, NV spre S, S'E din care se desprind culmi mai mici cu orientare V, NV spre E, SE, cum sunt dealurile „La Cer" (390 m), „La Căprărie" (307 m).

Aspectul actual al reliefului este rezultatul unei îndelungate procese interne combinate cu cele externe. Alcătuirea geologică precum și reţeaua de văi de diferite tipuri au determinat formarea următoarelor tipuri și subtipuri:
•    slab accidentate;
•    de luncă (șesuri aluviale).
Relieful slab accidentat este acela care s-a dezvoltat datorită denudaţiei. În această categorie de reliefuri includem culmile largi și versanții neuniform de lungi. Valea Crasnei este flancată de un șir de cueste (relief cu un versant abrupt și unul domol) inverse ale interfluviului Moșna, depășind pârâul Pietriș. Pe partea stângă a văii pârâului Crăsniţa frontul de cuestă se inversează faţă de înșiruirea normală a acestora, astfel încât cuestele interfluviului Moșna se prefaţează „faţă în faţă" cu cele ale Dealului Dolhasca. Cuesta Dolhasca este traversată la limita dintre muchie și dorsală de șoseaua judeţeană lași-Huși. Cuestele de pe Valea pârâului Dolhești, au frontul pe partea dreaptă (spre est) iar dorsalele acestora coboară până pe Valea pârâului Cetăţuia. Toate aceste cueste sunt străpunse din loc în loc de văile secundare ale micilor pâraie amintite.
În partea de N-NE, NV, V și SV relieful predominat este alcătuit din platourile înalte ale Podișului Moșnei, Podișul Crasnei, Podișul Crăsniţei și Podișul Chirceștilor. Practic întreaga zonă se subscrie unui triunghi cu vârful în jos Dealul Chircești - Dealul Crasna - Moșna și Dealul Bunești - „La Cârlig" în sud.

Între aceste puncte sunt altitudini ce scad sub 100-200 m, ceea ce demonstrează că zona a fost sau încă mai este supusă unor scufundări tectonice (acest sens este exemplificat și cazul pânzei freatice captive care a recidivat în albia majoră a pârâului Crasna - „Vulcanul de apă" de la curtea boierească a lui Michiu).

În acest cadru geomorfologic putem conchide că teritoriul comunei Dolhești suprapune o cuvetă tectonică de tip depresionar - microdepresiunea Crasna-Cetăţuia (denumire luată de la cele două pâraie importante ale zonei).

În perimetrul platourilor înalte (Crăsniţa, Munteanu, Crasna-Moșna etc.) suprafaţa este aproape orizontală sau puţin înclinată spre văile pârâurilor învecinate. Lăţimea masivă a acestor platouri cvasiplane, variază între câteva sute de metri până la 1-2 km (Dealul Crasna). Din această zonă diverg culmile interfluviale ale pârâurilor microdepresiunii Crasna-Cetăţuia.

Platourile înalte sunt mărginite de versanţi cu înclinare de 15°-20° în partea inferioară, a căror pantă se micșorează spre bază, unde se face legătura cu cel de al doilea nivel de platouri. Primul nivel reprezintă vârfurile înalte de peste 350 m, iar cel de al doilea coboară sub această limită altitudinală (Dealul Cihan - la SE de Pietriș, Dealul Căpraria, Dealul Ulm, Dealul MăEăiești). Includem și un al treilea nivel care coboară treptat sub 250 m, în dreptul cartierului loniţești (200 m) și care vine în prelungirea Dealului Mălăiești -interfluviu dintre Crasna și Cetăţuia.
În general interfluviile dintre văile Crasna-Cetăţuia, ca prelungiri ale bordurii estice a Podișului Central Moldovenesc au pe traseul lor (NV-SE) mici petece de platouri cu pante cuprinse între 5°-7° până la sub 150 m altitudine (în apropiere de lacul Bălătău).

Afluenţii celor două văi principale, au modelat obârșii sub formă de pâlnii largi, care separă între ele petecele de platou fiind o continuitate a reliefului înalt al platourilor superioare, acestea apar ca niște contraforturi sau prispe (Dealul Rusu, Dealul Raţa, Dealul Ulm etc).
Între Valea Moșnei și Valea pârâului Pietriș se interpune platoul structural al Moșnei cu Dealul Curmăturii la N, Văscărici și Hrușca. Valea Crasnei este despărţită de Valea Crăsniţei prin interfluviul Dealului Dolhasca, iar între Valea Crăsniţei și pârâul temporar al Căprăriei de Dealul Căprăriei. Dealul Ulmului desparte Valea Căprăriei de Valea lui Crăciun iar Dealul Raţa este delimitat de Dealul Ulm prin Valea lui Crăciun. Interfluviul structural al dealului Rusu-Mălăiești desparte Valea Crasnei de cea a Cetătuiei, iar Dealul Cetăţuiei-Voinea desparte Valea Cetătuiei de Valea Seacă a Chirceștilor și Valea Tâlpigenilor.

Alunecările de teren au o mare răspândire în perimetrul fronturilor de cuestă (partea sudică a satului Pietriș, în partea de SV a Văii lui Crăciun, în partea de S și SV a satului Dolhești (între poalele Dealului Raţa și Rusu) și dincolo de exploatarea de piatră în partea de E a dealului Mălăiești, în zona numită Dealul Crasnei și până în apropiere de Podul Oprii. De obicei aceste alunecări apar sub nivelul plăcilor de calcar, ca urmare a pânzei de apă și a argilelor de la acest nivel.
Alunecările active din perimetrul fronturilor de cuestă sunt stabilizate în zona vetrelor de sat prin lucrări de ameliorare funciară sau prin plantaţii de pomi fructiferi. De obicei, aceste alunecări sunt activate mai ales în anii deosebit de ploioși. Eroziunea solului a avut o intensitate mult mai mare înainte de 1990 când, terenurile erau defrișate și folosite intensiv în circuitul agricol. Astăzi, multe terenuri în pârloagă oferă  posibilitatea refacerii litogenezei acestuia.

Sunt și situaţii când prin alunecările masive din anii anteriori, terenurile au ajuns la un echilibru izostazic și astfel alunecările au fost stopate, rămânând în urma lor doar un relief puternic fragmentat (ex. între Dealul Cerului și Valea lui Crăciun). Toate aceste dealuri sunt afectate puternic de eroziune făcând excepţie doar cele împădurite. Eroziunea este facilitată de slaba rezistenţă a faciesului nisipos de la partea superioară a versanţilor.
Ogașele și ravenele sunt frecvente și active pe platourile înalte dar și pe cele de la nivelul inferior. Văile pârâurilor Crasna și Cetătuia sunt sculptate în nivelul platourilor inferioare. Atât Valea Crasnei cât și cea a Cetăţuiei prezintă un șes neted înclinat (spre Podul Oprii) cu pante sub 1° spre aval.

Albia Crasnei, Crasniţei și Cetăţuiei au fost stăvilite în anumite locuri de diguri artificiale care în timp au ca rezultat colmatarea iazurilor cu aluviuni din amonte și lateral. Pe Crasniţa, în apropiere de canton, există un lac de acumulare construit în perioada anilor '70. Prin anii '80 pe cursurile Crasnei și Cetăţuiei au fost realizate numeroase lucrări funciare de drenare și asanare.
Coada lacului Bălătău ajungea până la N de satul Podul Oprii, dar în timp această porţiune a fost colmatată pe circa 1 km. Colmatarea continuă an de an.

Lacul Bălătău a fost format natural prin deversările aluviale ale pâraielor Bunești și Cetătuia la confluenţa cu pârâul Crasna. Aluviunile celor trei pâraie s-au înierbat și au blocat (cu ocazia unor viituri puternice) calea pârâului Crasna. Tn spatele confluenţei s-a format un lac natural de peste 2 km lungime și o lăţime ce variază între 50-350 m.

Versanţii celor două văi sunt asimetrici; cel drept este puternic înclinat la partea superioară (aproape de „creasta" cuestei - Dealul Cerului, Dealul Raţa, Dealul Schitului etc). La eroziunea acestora o contribuţie însemnată o are și surparea sub acţiunea gravitaţiei a blocurilor de gresie sau calcar ori a nisipurilor cimentate, care sunt subminate de apele de pe platou, adăugându-se intervenţia omului prin exploatarea pietrei pentru construcţii.


Vizualizari: 15
Data creare: 13-12-2019 01:39:17

Comuna Dolhești - Istoria comunei

Localizare comuna Dolhești, județul IașiTeritoriul comunei Dolhești se află la 50 de km de municipiul lași și la 27 km de municipiul Huși, fiind traversat prin partea de NE și E de drumul naţional lași-Huși și de râul Crasna cu afluenţii săi: Crăsniţa, Cetăţuia și Pietri